Gorjul pitoresc şi istoric, de care era mândru Alexandru Ştefulescu, iar astăzi toţi gorjenii, a dat ţării personalităţi care sunt răspândite în întreaga ţară şi care fac cinste locurilor de unde au plecat, păstrând legătura cu ele, cât şi celor în care s-au stabilit.
Vom prezenta portrete de dascăli, aceşti apostoli ai neamului, care au trudit şi trudesc pe ogorul învăţământului românesc din judeţul Arad.
Profesorul universitar dr. emerit Vasile Popeangă, s-a născut în 22 decembrie 1920, la Leleşti (Tismana) şi a decedat în noaptea de 17 spre 18 ianuarie 2012, la vârsta de 91 de ani.
După terminarea cursurilor secundare şi ale Şcolii Normale din Târgu-Jiu (1942), a obţinut diploma de absolvent al Şcolii Normale şi diploma de bacalaureat la Craiova (Liceul „Fraţii Buzeşti”), devenind studentul Facultăţii de Litere şi Filozofie din cadrul Universităţii Bucureşti.
În noiembrie 1942, a fost înrolat în armată, apoi, după încheierea ostilităţilor militare din anii celui de-al doilea război mondial, tânărul student şi-a reluat studiile având ca mentori străluciţi dascăli de talie europeană, precum George Călinescu, Tudor Vianu, Mircea Florian, Anton Dumitriu, Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, G.G Antonescu, Constantin Narly, Gheorghe Zapan.
În anul 1947, susţine examenul de licenţă în Litere şi Filozofie, fiind evaluat la lecţia finală din cadrul Seminarului pedagogic „Titu Maiorescu”.
În septembrie 1950, s-a titularizat pe catedra de pedagogie din cadrul Scolii Normale Arad, fiind, începând cu anul 1956, director adjunct şi, între 1961-1978, director al acestei instituţii.
În paralel, şi-a valorificat cu prisosinţă aptitudinile creative de cercetător ştiinţific dedicându-se vastei problematici din domeniul socio-pedagogiei.
Din anul 1961, a colaborat cu Institutul de Cercetări Pedagogice din Bucureşti, materializându-şi demersurile ştiinţifice în editarea a 24 de volume cu caracter monografic, de sinteze pedagogice, colecţii de documente sau reeditări de lucrări pe care le-a apreciat ca fiind utile formării continue a dascălilor şi spaţiului cultural românesc. Iată câteva titluri apreciate de cititori: Aradul, centru politic al luptei naţionale din perioada dualismului (1867-1918), Şcoala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 şi lupta sa pentru unire , Presa pedagogică din Transilvania, 1860-1918, Şcoala românească din Transilvania în perioada 1867-1918 şi lupta sa pentru unire, Clasa de elevi, subiect şi obiect al actului educativ, Şcoala româneasca din părţile Aradului la mijlocul secolului al XIX-LEA 1821-1867, Preparandia din Arad, Mărturii transilvănene despre acte creatoare de pedagogie românească, Aradul cultural în lupta pentru înfăptuirea marii uniri (1908-1918), Presa pedagogică din Transilvania, Un secol de activitate şcolară românească în părţile Aradului (1721-1821) etc.
A publicat peste 150 de articole ştiinţifice în periodice din ţară şi străinătate, contribuind, în mediul specialiştilor, la dezvoltarea pedagogiei, sociologiei educaţiei, logicii didactice.
Ca autor de manuale de pedagogie destinate elevilor din liceele de învăţători şi educatoare, apoi studenţilor de la specializarea Ştiinţele Educaţiei, pe parcursul a 40 de ani, profesorul emerit Vasile Popeangă a participat activ la reuniuni ştiinţifice organizate de instituţii de învăţământ din Iugoslavia, Ungaria, Slovacia, Rusia şi Basarabia.
Cu o astfel de experienţă profesionala, imediat după anii ’90, obţinând titlul de profesor universitar, a intrat la Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, reuşind să fondeze Colegiul Pedagogic împreună cu echipa de conducere de atunci a Universităţii.
Ca director al Colegiului Pedagogic şi-a asumat misiunea de a coordona, cu aceeaşi măiestrie, formarea de noi generaţii de cadre didactice care să ducă faima instituţiei în arealul învăţământului din partea de Vest a României.
Profesorul Vasile Popeangă a activat în calitate de director al Bibliotecii Centrale Universitare „Tudor Arghezi” din Arad, de care şi-a legat neobosit viaţa de fiecare zi, reuşind să editeze publicaţia „Casa Cărţii”, să organizeze lansări de cărţi, conferinţe cu învăţătorii şi bibliotecarii din învăţământul preuniversitar, să îndrume personalul în sensul informatizării activităţii bibliotecii, să realizeze, în perspectivă, un Centru Multimedia.
Profesorul Marcel Priescu (născut la 7 martie 1944, pensionar) s-a stabilit în Şiria scriitorului Ioan Slavici şi compozitorului Emil Monţia.
Părinţii sunt din satul Tălpăşeşti, comuna Corneşti, judeţul Gorj. A fost director de şcoală la Târnova (12 ani) şi la Şiria (12 ani). A obţinut gradul didactic I, a fost inspector şcolar la ISJ Arad, animator cultural, autor de lucrări de specialitate. Ca pensionar este preocupat de literatură şi este activ în viaţa Şiriei, o frumoasă localitate de la poalele Munţilor Zarandului.
Profesorul Oraţiu Hoară (născut la 1940 în Horăşti-Motru), profesor de matematică (gradul didactic I), a fost directorul Liceului „Moise Nicoară” Arad între anii 1982-1990 şi 1995-1999, un cadru didactic de excepţie care a dat ţării specialişti în toate domeniile.
În prezent este pensionar. Pentru întreaga sa activitate, dascălul Oraţiu Hoară este considerat o personalitate reprezentativă a Aradului.
Profesorul de limba română Dumitru Uşurelu s-a născut în satul Cordeşti, comuna Stejari, la 14 august 1938. A fost un profesor bine pregătit profesional (gradul didactic I), un bun animator cultural în satul Berechiu, comuna Apateu din judeţul Arad. A întocmit monografii locale şi a scris poezii apreciate de cititori.
Învăţătorul Mircea Duicu (gradul didactic II), astăzi pensionar, s-a născut la 14 octombrie 1941, în Tismana. A urmat cursurile şcolii generale în satul natal, cursurile Liceului „Spiru Haret” din Târgu Jiu, absolvind Institutul Pedagogic Arad (1963-1965). În anul 1972 a absolvit cursurile Facultăţii de Română-Istorie din Târgu Mureş. Ca învăţător a dat ţării generaţii bune de elevi care au ajuns oameni de bază ai României. A fost director al căminului cultural din comuna Olari.
Nu putem să trecem cu vederea dascăli gorjeni ca Elena Grămescu, profesor de limba română la Berechiu, Constantin Isprăvnicelu, învăţător şi director de şcoală la Susag, Constantin Stăvaru, profesor de limba română la Şilindia, Constantin Dicu (născut în satul Băceşti, comuna Stejari) , învăţător la Bochia (Craiva), Miron Şandru (născut la 22 iunie 1947 în Crasna), profesor de istorie, director de şcoală. A scris Monografia localităţii Şicula, Alexandru Burticală, învăţător la Şiria scriitorului Ioan Slavici, Constantin Iscrulescu (născut la Aninoasa), cadru didactic la Chereluş, Berechiu, Pâncota, Ştefan Marica (născut la Negreni), dascăl la Şicula, Ion Popescu, maistru la Liceul Sebiş, pensionar etc., oameni dedicaţi şcolii şi comunităţii locale, care i-a adoptat şi integrat ca fii ai acestor frumoase şi pline de istorie localităţi arădene.
Dascăli gorjeni pe ogorul învăţământului arădean
